visul, intocmai ca si boala psihica
nu poti sa pui visul alaturi de boala psihica. visul este un fenomen fiziologic.
De ce sa nu pot? Sigur ca visul e un fenomen fiziologic, dar se aseamana surprinzator cu "nebunia", si inca cu formele ei cele mai grave. Difera doar contextul. Ca sa-l citez pe maestrul tau Freud, "daca am face când suntem treji ce facem in vis, s-ar crede ca suntem nebuni." (Interpretarea viselor). Dar lucrurile merg mai departe de atât, dupa cum probabil stiti. In somn asociatiile sunt slabite, si nu avem controlul gândurilor si amintirilor, intocmai ca intr-o psihoza. La adormire, prezentam multe fenomene care, pe timp de veghe, sunt psihopatologice: mentism, halucinatii, tulburari de forma a gândirii, depersonalizari, etc.
Tapire, trebuie sa recitesc ce-am scris, de te-am suparat asa tare. Pentru ca
eu te-am suparat si nu Ey. Nu poti sa te superi pe unul dintre cei mai mari gânditori ai secolului XX, inainte sa-l fi citit. Si nu crez sa ai timp sa-l citesti prea curând,
Tratatul de Halucinatii, opera lui capitala, are 3000 de pagini. (Eu l-am citit, sâc

). Poti, daca esti curios, sa citesti cealalta lucrare importanta,
Constiinta, sunt chiar curios daca exista prin State. In ceea ce priveste constiinta, nu cred ca a existat alt teoretician mai mare ca Ey.
E adevarat ca Ey sustinea, daca am inteles eu bine, suprematia constiintei asupra inconstientului, asupra "pulsiunilor", spre deosebire de psihanalisti (au fost si niste certuri faimoase cu Lacan, cu care a fost coleg de facultate.) Mi se pare o idee, nu numai nobila si demna de a fi sustinuta, ci si corecta. Ce te deranjeaza asa de tare la ea, tapire, de-i dai cu "hai sictir"?
Nu cred ca am scris pe undeva ca Ey considera ca visul nu are nici o functie. Daca am scris asa ceva, sunt un prost. Ey nu credea
intr-o conceptie preamaritoare superstitioasa a viselor, nu credea de exemplu, ca unui fizician i s-ar putea arata o formula pe care o cauta de mult in vis, sau alte inspiratii de genul asta.
As putea incerca sa spun mai multe, eventual despre modelul organodinamic al psihicului, tot al lui Ey. Insa mi-e teama ca as gresi: pe acest titan, ultimul psihiatru "clasic", iti ia o viata ca sa-l studiezi; as putea sa spun iar vreo prostioara si sa ma trezesc ca-mi mai da un sut tapirul.
Geaba veti cauta pe net; sursele sunt extrem de sarace, poate pentru ca astazi ateorismul face legea in psihiatrie, modelele teoretice nu mai intereseaza; iar pentru filosofi opera lui Ey e necunoscuta si poate chiar prea grea. Nici macar pagina pe Wikipedia nu exista. Asta dovedeste cât de limitat si ingust e de fapt internetul. Doar anumita informatie poate "trece".